EDÍCT s. n. 1. lege, ordonanță prin care un înalt magistrat roman își arăta activitatea trecută și anunța programul activității viitoare. 2. act, decret imperativ emis de un monarh sau de o autoritate laică ori bisericească. (< lat. edictum, germ. Edikt) Vezi definitia »

SALEDÚCT s.n. Conductă pentru transportul saramurii în unele combinate chimice. [Cf. lat. sal – sare + (con)duct]. Vezi definitia »

CONTRAPÚNCT s. n. 1. Tehnică în compoziția muzicală, constând în suprapunerea a două sau mai multe linii melodice de sine stătătoare, având fiecare un înțeles propriu, dar formând laolaltă un tot organic; polifonie, contratemă. 2. Știința care se ocupă cu studiul regulilor contrapunctului (1). – Din it. contrappunto, fr. contrepoint. Vezi definitia »

APEDÚCT, apeducte, s. n. Ansamblul construcțiilor și instalațiilor care servesc la conducerea apei de la captare până la punctul de folosință. – Lat. lit. aquaeductus (după apă). Vezi definitia »

PROSPÉCT s. n. 1. afiș, broșură, pliant conținând date informative asupra unor lucrări, a unor produse puse în vânzare sau în scopuri publicitare. 2. distanța în plan orizontal dintre fronturile a două construcții față în față. (< fr., lat. prospectus, germ. Prospekt) Vezi definitia »