Definita cuvantului subțire
subțíre adj. – 1. Delicat, suplu, zvelt. – 2. Fin, vaporos, lejer. – 3. Fin, delicat, rafinat, cult. – Var. supțire și der. Mr. subțire, supțire, megl. sup(ț)sǫri, istr. supțir(e). Lat. subtῑlis (Pușcariu 1670; REW 8399), cf. it. sottile, prov., cat., port. sotil. – Der. subțiratic (var. subțiratec, subțietic, subțietec), adj. (delicat, zvelt; slab, uscat); subțirime, s. f. (delicatețe; finețe). Cf. subția.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu subțire
AMALGAMÁRE s.f. Acțiunea de a amalgama. [< amalgama]. Vezi definitia »
ARBORE, Nina (1890-1942, n. Tecuci), pictoriță și graficiană română. Fiica lui A.-Ralli (1). Desene și gravuri cu tematică socială. În pictură, înclinație spre stilizare excesivă. Portrete („Zamfir Arbore”). A practicat și pictura murală. Vezi definitia »
AMONIZÁRE s. f. transformare a azotului organic în azot amonical. (după fr. ammonisation) Vezi definitia »
ÎNCINGĂTOÁRE s. f. v. CINGĂTOARE. Fâșie de pânză, de mătase, de piele etc. care servește la încins. V. brâu, curea. [Var.: încingătoáre s. f.] – Din cing (= încing, prez. ind. al lui încinge) + suf. -(ă)toare. [DLRM] Vezi definitia »
DECLANȘÁRE s.f. Acțiunea de a declanșa și rezultatul ei; dezlănțuire. [< declanșa]. Vezi definitia »