aláci (-ce), adj. – Împestrițat; amestecat. – Var. alac. Tc. alaça (Seineanu, II, 13). Vezi definitia »

iscodáci s.m. (înv.) iscoditor, inventiv. Vezi definitia »

cricí, cricésc, vb. IV (reg.) 1. a trimite vorbă, a da știre, a anunța. 2. a da cuiva o însărcinare, a însărcina. 3. a pune cuiva în vedere un lucru; a stărui, a recomanda. 4. (refl.) a se înțelege (cu cineva), a cădea de acord. Vezi definitia »

a zăpăci (pe cineva) în bătaie expr. a bate (pe cineva) foarte tare. Vezi definitia »

SPÍCI s.n. (Rar) Discurs, cuvântare ocazională; alocuțiune. [Scris și speech. / < engl. speech]. Vezi definitia »