DECUMÁN, -Ă adj. (Ant.; despre pământuri) Care aparținea statului roman și pentru care colonii plăteau a zecea parte din venit. ◊ Poartă decumană = poartă a unui castru sau a unei tabere romane situată în partea opusă inamicului și în dreptul căreia se afla cohorta a zecea. [< lat. decumanus – al zecelea, cf. fr. décuman]. Vezi definitia »

METROPOLITÁN, -Ă, metropolitani, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține unei metropole; care are caracter de metropolă; originar dintr-o metropolă. 2. S. n. (Rar) Metrou. – Din fr. métropolitain. Vezi definitia »

șpureán, șpuréni, s.m. (reg.) copil nelegitim. Vezi definitia »

ESTETICIÁN, -Ă s.m. și f. Specialist în estetică. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. esthéticien]. Vezi definitia »

ELECTRICIÁN, -Ă, electricieni, -e, s. m. și f. (Adesea adjectival) Persoană calificată care lucrează sau repară instalații, mașini, aparate etc. electrice. [Pr.: -ci-an] – Din fr. électricien. Vezi definitia »