ruínă (ruíne), s. f. – Surpătură. Fr. ruine. – Der. ruina, vb. (a surpa); ruinător, adj. (distrugător). Vezi definitia »

ALABANDÍNĂ s. f. Mineral care se găsește sub formă de mase compacte, negricioase, cu luciu metalic. – Fr. alabandine (lat. lit. alabandina). Vezi definitia »

LINGOTIÉRĂ s.f. Formă metalică în care se toarnă metalul topit pentru obținerea lingourilor. [Pron. -ti-e-. / < fr. lingotière]. Vezi definitia »

șoșoneálă, șoșonéli și șoșonéle, s.f. (reg.) 1. șușoteală. 2. amăgeală; uneltire. Vezi definitia »

iérhă s.f. (reg.) piele de oaie sau de vițel foarte subțire, aplicată pe bundițe și pe care se cos florile; tasmá, meșínă. Vezi definitia »