Definita cuvantului emigrație
EMIGRÁȚIE, emigrații, s. f. 1. Situația în care se găsește o persoană emigrată. 2. Timpul cât cineva este emigrat. 3. Totalitatea persoanelor emigrate din aceeași țară, în același loc, într-o anumită epocă. 4. (Rar) Emigrare. [Var.: emigrațiúne s. f.] – Din fr. émigration, lat. emigratio, -onis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu emigrație
METALOTERMÍE s. f. Procedeu de obținere a unor metale din compușii lor prin reducerea acestora cu ajutorul unui alt metal, a cărui afinitate față de oxigen, sulf etc. este mai mare decât a metalului care se extrage. – Din fr. métallothermie. Vezi definitia »
ISTORIOGRAFÍE s. f. 1. știință auxiliară a istoriei care studiază dezvoltarea cunoștințelor, perfecționarea metodelor de cercetare, scrierile istorice, știința istoriei (2). 2. totalitatea scrierilor istorice dintr-o anumită țară sau epocă; totalitatea lucrărilor istorice referitoare la o problemă. (< fr. historiographie) Vezi definitia »
ADÉLIE [adelí] Țara ~ (TERRE ADÉLIE), porțiune a coastei antarctice, cuprinsă între 136º20’ și 142º20’ long. E.; c. 900 mii km2. Imens cîmp de gheață, cu grosimi de c. 2000 m. Descoperită în 1840 de Dumont d’Urville, care i-a dat numele soției sale. Baze științifice franceze: Port-Martin (1950) și Pointe-Géologie (1952). Sub suveranitatea Franței din 1938. Vezi definitia »
NOSOFOBÍE s.f. Teamă patologică de boli; v. ipohondrie. / < fr. nosophobie, cf. gr. nosos – boală, phobos – teamă]. Vezi definitia »
ERGASTERÍE s.f. (Ant.) Atelier meșteșugăresc în Atena. [< fr. ergasterie]. Vezi definitia »