Definita cuvantului emite
EMÍTE, emit, vb. III. Tranz. 1. A enunța, a exprima, a lansa o părere, o teorie etc. ♦ A transmite, a anunța. 2. A elabora, a scoate, a da o lege, un decret etc. ♦ A pune în circulație o bancnotă, o hârtie de valoare etc. 3. A produce gaze, radiații etc. care se pot propagă în mediul înconjurător. – Din lat. emittere. Cf. fr. émettre.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu emite
STERILITÁTE s. f. 1. însușirea, starea a ceea ce este steril; incapacitate de reproducere; sterpitudine. 2. (fig.) incapacitate, neputință de a realiza ceva; (p. ext.) sărăcie (în idei etc.); platitudine. (< fr. stérilité, lat. sterilitas) Vezi definitia »
OVIPARITÁTE s. f. (Biol.) Reproducere prin ouă. – Din fr. oviparité. Vezi definitia »
tremuríște s.f. (reg.) piftie. Vezi definitia »
PUSTIETÁTE, pustietăți, s. f. 1. Regiune lipsită de vegetație (și nepopulată de oameni). ♦ Loc izolat, puțin umblat. 2. Singurătate, izolare. [Pr.: -ti-e-] – Pustiu + suf. -ătate. Vezi definitia »
OXIGEOFÍTE s. f. pl. plante care cresc pe solurile bogate în humus. (< fr. oxygéophytes) Vezi definitia »