Definita cuvantului emițător
EMIȚĂTÓR, -OÁRE, emițători, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care emite; emisiv. ◊ Post emițător = post de radioemisiune. 2. S. n. Dispozitiv, aparat sau instalație care emite unde sonore ori electromagnetice sau impulsii de curent. Emițător radio = radioemițător. – Emite + suf. -ător (după fr. émetteur).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu emițător
slonișór, slonișoáre, s.n. (reg.) șopron mic, șopronel, slonuleț, sloneci. Vezi definitia »
MORALIZATÓR, -OÁRE adj. care contribuie la crearea unei atmosfere morale; educativ; moralizant. (< fr. moralisateur) Vezi definitia »
MISTUITÓR, -OÁRE, mistuitori, -oare, adj. 1. Care mistuie (2); distrugător, nimicitor. 2. Fig. Care chinuiește (sufletește), care distruge moral și fizic (încetul cu încetul). [Pr.: -tu-i-] – Mistui + suf. -tor. Vezi definitia »
priór1, prióri, s.m. (reg.) prigoare, albinărel, ploier. Vezi definitia »
NAVIGATÓR, -OÁRE s. m. f. 1. marinar. 2. membru din echipajul unei (aero)nave care dirijează navigația. (< fr. navigateur, it. navigatore) Vezi definitia »