COMPETITÓR, -OÁRE s.m. și f. Concurent, candidat (într-o competiție). [Cf. fr. compétiteur, lat. competitor]. Vezi definitia »

REZONATÓR, -OÁRE I. adj. 1. care face să sune. ♦ organ ~ = organ în formă de pungă, sub coardele vocale superioare la maimuțele antropide și la animale rumegătoare, care amplifică sunetele emise de acestea. 2. (fig.) care oferă o imagine amplificată a realității. II. s. n. 1. sistem fizic, corp etc. capabil să amplifice oscilații prin rezonanță. ◊ dispozitiv care indică existența fenomenului de rezonanță. 2. parte a cavității bucale sau nazale care participă la emiterea sunetelor. (< fr. résonateur) Vezi definitia »

MAIÓR s. m. grad militar imediat superior celui de căpitan. (< rus. maior, germ. Major) Vezi definitia »

EVALUATÓR s. m. expert autorizat pentru a stabili valoarea unei nave, a unei avarii sau pagube ori a unui obiect. (< fr. évaluateur) Vezi definitia »

SCOTOCITÓR, -OÁRE, scotocitori, -oare, adj. Care scotocește, cercetează, iscodește (fără încetare). – Scotoci + suf. -tor. Vezi definitia »