DIRECTITÚDINE s.f. (Rar) Directitate. [Et. incertă]. Vezi definitia »

RECLUZIÚNE s.f. 1. (În trecut) Pedeapsă de drept comun, constând în pierderea libertății și supunerea la muncă. 2. (Liv.) Starea cuiva care trăiește singur, retras de lume; schimnicie. [Var. recluzie s.f. / cf. fr. réclusion, lat. reclusio]. Vezi definitia »

EXPLORAȚIÚNE s.f. v. explorație. Vezi definitia »

fărcáne s.f. pl. (reg.) părțile zgrunțuroase ce rămân pe pereții minelor de sare. Vezi definitia »

INGRESIÚNE s. f. avansare locală a mării pe uscat, în urma mișcărilor de scufundare a scoarței terestre. (< fr. ingression, lat. ingressio) Vezi definitia »