Definita cuvantului eliminatoriu
ELIMINATÓRIU, -IE, eliminatorii, adj. Care elimină, care atrage eliminarea; eliminator. ♦ (Despre probele unui concurs) Care aduce excluderea din examen a concurenților mai slabi. – Din fr. éliminatoire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu eliminatoriu
CRÁNIU s.n. (Med.) Scheletul osos al capului; (pop.) țeastă. [Pron. -niu. / < lat. cranium, gr. kranion, cf. fr. crâne]. Vezi definitia »
POLÓNIU s. n. Element chimic radioactiv, obținut prin dezintegrarea radioactivă a uraniului. – Din fr. polonium. Vezi definitia »
rédiu (-ii), s. n. – Pădurice, crîng. – Var. răd(iu), redie, rediș, rădiac. Sl. rĕdy „în întuneric” (Tiktin), cf. desiș, sp. fosca. Der. din mag. rét, cf. rît (Scriban) pare mai puín sigură. Vezi definitia »
jovaliu, jovalii s. m. (deț.) păduche. Vezi definitia »
VERNISÁGIU s. n. v. vernisaj. Vezi definitia »