TRATÁȚIE, tratații, s. f. 1. Faptul de a servi oaspeților mâncare și băutură (fără un protocol deosebit); (concr.) mâncarea sau băutura servită. 2. (Înv.) Tratative. [Var.: (înv.) tractáție, tratațiúne s. f.] – Din it. trattazione. Vezi definitia »

CEROGRAFÍE s.f. (Poligr.) Procedeu de pregătire a unei forme de tipar înalt prin gravarea manuală a imaginii într-un strat de ceară aplicat pe o placă de metal; gravură în encaustică. [< fr. cérographie]. Vezi definitia »

ROTISERÍE s.f. (Franțuzism) Local a cărui specialitate principală sunt fripturile la grătar. [Gen. -iei. / < fr. rôtisserie]. Vezi definitia »

SONOMETRÍE s. f. (Fon.) Tehnică de măsurare a sunetelor cu ajutorul sonometrului. – Din fr. sonométrie. Vezi definitia »

CONÍDIE s. f. spor care asigură reproducerea asexuată a ciupercilor. (< fr. conidie) Vezi definitia »