Definita cuvantului țigan
țigán (-ni), s. m. – Rom. – Var. înv. ațigan. Mgr. τσίγγανος, prin intermediul sl. (a)ciganinŭ (Cihac, II, 433; Tiktin; c.f Vasmer, III, 294), cf. sb., cr. ciganin, slov. cigan, pol., rus. cygan, mag. cigány, tc. çengene (› cenghenea, s. f. țigan, termen depreciativ). – Der. țigană, s. f. (înv., femeie din neamul țiganilor); țigănărit, s. n. (înv., impozit pe țiganii robi); țigancă, s. f. (țigană), din sl. cyganŭka; țigăncușe, s. f. (diminutiv de la țigancă; plantă, Tagetes erecta); țigănesc, adj. (privitor la țigani); țigănește, adv. (ca țiganii); țigăni vb. refl. (a se umili, a se căciuli; a se tîrgui exagerat); țigănime, s. f. (mulțime de țigani); țigănos, adj. (cu aspect de țigan; jegos); țigănuș, s. m. (diminutiv de la țigan; pasăre acvatică, Falcinellus igneus).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu țigan
METROPOLITÁN, -Ă, metropolitani, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține unei metropole; care are caracter de metropolă; originar dintr-o metropolă. 2. S. n. (Rar) Metrou. – Din fr. métropolitain. Vezi definitia »
MAGDALENIÁN s.n. (Geol.) Ultimul subetaj al paleoliticului superior, în care apar elemente de cultură umană. // adj. Care aparține acestui subetaj. [Pron. -ni-an. / < fr. magdalénien, cf. Madeleine – peșteră în nordul Franței]. Vezi definitia »
CICLOALCÁN, cicloalcani, s. m. (Chim.) Ciclan. [Pr.: -clo-al-] – Din fr. cycloalcane. Vezi definitia »
GIULEȘTEÁN, -Ă, giuleșteni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. Persoană născută și crescută în cartierul Giulești al municipiului București. 2. Adj., s. m. și f. (Locuitor) din Giulești; care aparține Giuleștiului sau cu referire la Giulești. – Din Giulești (n. pr.) + suf. -ean. Vezi definitia »
ȘUFÁN, șufane, s. n. (Reg.) Fiecare dintre cei doi pari groși și lungi, ascuțiți la un capăt cu care se fixează năvodul la fundul apei ca să nu scape peștele pe sub el. – Et. nec. Vezi definitia »