Definita cuvantului tîmplă
tîmplă (-le), s. f. – Iconostas. Lat. templum, prin intermediul mgr. τέμπλον „iconostas” (Roesler 577; Tiktin), cf. v. sb. templa, templo (Miklosich, Fremdw., 132; Cihac, II, 411; Vasmer, Gr., 140), alb. templë. Der. directă din lat. (Pușcariu 1730; Șeineanu, Semasiol., 39; REW 8630; Pascu, I, 169; Iordan, Dift., 108; Rohlfs, Differenzierung, 69) ar conveni mai bine din punct de vedere fonetic, dar lasă fără explicație exactă coincidența semantică cu mgr. Este de presupus că vechile iconostase erau simple ziduri despărțitoare sau baluștri, de unde sensul de „grindă, bîrnă”, pierdut în cuvîntul rom., dar conservat în mr. templă „bîrnă”. De aici tîmplar, s. m. (dulgher), pe care Tiktin și Candrea îl explică prntr-un sens primordial de „slujbaș care face iconostase”. – Der. tîmplăresc, adj. (de tîmplar); tîmplări, vb. (a îndeplini meseria de tîmplar); tîmplărie, s. f. (dulgherie).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tîmplă
MOGÓTĂ s. f. relief de mari dimensiuni, cu pereții verticali și creștetul plat, caracteristic carstului din regiunile tropicale. (< sp. mogota) Vezi definitia »
IMUNOGLOBULÍNĂ s. f. fracțiune proteică din serul sangvin care conține majoritatea anticorpilor. (< fr. immunoglobuline) Vezi definitia »
poteră, potere s. f. (intl.) denumire generică dată poliției. Vezi definitia »
ÁMFORĂ, amfore, s. f. (În antichitate) Vas de formă ovoidală, cu două toarte, în care se păstra vin, untdelemn, etc. – Fr. amphore (lat. lit. amphora). Vezi definitia »
OBSERVÁNȚĂ s.f. (Liv.) Observare, respectare a legii, a normelor religioase. ♦ Normă religioasă. [Cf. fr. observance]. Vezi definitia »