Definita cuvantului tir
tir (-ruri), s. n. – Tragere cu arma. Fr. tir. – Der. tiraj, s. n., din fr. tirage; tiralior, s. m., din fr. tirailleur. Tiră, s. f. (Arg., șleahtă, bandă de hoți) pare să aibă aceeași origine, cf. fr. tire „pungășie”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tir
PROFÍR, -Ă, profiri, -e, adj. (Mai ales despre vin) De culoare roșu-deschis, trandafirie; profiriu. – Din ngr. profírus „purpură”. Vezi definitia »
PORFIR2(O)- elem. „purpură”. (< fr. porphyr/o/-, cf. gr. porphyra) Vezi definitia »
fir de tasatura de matase Vezi definitia »
tir (-ruri), s. n. – Tragere cu arma. Fr. tir. – Der. tiraj, s. n., din fr. tirage; tiralior, s. m., din fr. tirailleur. Tiră, s. f. (Arg., șleahtă, bandă de hoți) pare să aibă aceeași origine, cf. fr. tire „pungășie”. Vezi definitia »
batír (-ruri), s. n. – Ață de însăilat. Fr. bâtir „a însăla” (sec. XX). Termen de croitorie. Vezi definitia »