Definita cuvantului trincă
tríncă s. f. – Trinchet, pînză de trinchet. Sp. trinca, fără îndoială prin mijlocire orientală.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu trincă
DISHEMATÓZĂ s. f. insuficiență a fixării oxigenului în globulele roșii ale sângelui. (< fr. dyshématose) Vezi definitia »
MENIÁNĂ s. f. balcon sau terasă exterioară la casele romane ori italienești. (< fr. méniane, lat. menianum) Vezi definitia »
MICȘUNÍCĂ s. f. v. micșunea. Vezi definitia »
-TRÉMĂ2 elem. tremat(o)-. Vezi definitia »
TÁBULĂ s. f. suprafața dinților mamiferelor, al cărei aspect este adesea caracteristic animalului. (< lat. tabula) Vezi definitia »