CONDÍL, condili, s. m. (Anat.; adesea cu determinări care indică locul de articulare) Proeminență rotundă la extremitatea unor oase. – Din fr. condyle. Vezi definitia »

EXÍL s.n. (Jur.) Pedeapsă constând în izgonirea celui condamnat în afara hotarelor țării sale; surghiun. ♦ (P. ext.) Plecare nesilită a cuiva din propria-i țară sau localitate (mai ales pentru a scăpa de prigonire); situația celui exilat. [Pron. eg-zil, pl. -luri, -le. / < fr. exil, lat. exilium < ex – afară, salio – a sări]. Vezi definitia »

PETROFÍL, -Ă, petrofili, -e, adj. (Bot.; despre plante) care s-a dezvoltat în interiorul pietrelor. – Din fr. pétrophyle. Vezi definitia »

GASTROFÍL, -Ă adj. (despre microorganisme) care trăiește ca parazit în cavitatea gastrică a unor animale. (< fr. gastrophile) Vezi definitia »

INOMBRÁBIL, -Ă adj. care nu poate fi numărat; inumerabil. (< fr. innombrable) Vezi definitia »