CONSACRÁRE s. f. acțiunea de a (se) consacra; dedicare. ◊ consfințire, stabilire; (spec.) confirmare, recunoaștere a capacității, a meritelor cuiva într-un anumit domeniu. (< consacra) Vezi definitia »

SCORIFICÁRE s.f. Lichefiere a materiilor străine dintr-un metal în stare de fuziune. [Cf. fr. scorification]. Vezi definitia »

scoáre s. f. – (Trans.) Zgură. Lat. scoria (Pușcariu 1556; REW 7739; Candrea; Rosetti, I, 171). Este dubletul lui scorie, s. f., din fr. scorie și din sgură. Vezi definitia »

MODULÁRE s. f. 1. acțiunea de a modula. 2. sistem de dimensionare a construcțiilor, folosind modulul de bază. 3. introducere în opera de artă plastică sau arhitecturală a unei unități de măsură unică, care prin repetarea sau subîmpărțirea ei să servească la dimensionarea elementelor constitutive ale operei, ca și a întregului. 4. (biol.) rediferențiere a celulelor în procesul lor de formare definitivă. ◊ modificare produsă în celule de stimulii din mediu. (< modula) Vezi definitia »

OFTICÁRE, ofticări, s. f. (Pop.) Faptul de a (se) oftica. – V. oftica. Vezi definitia »