Definita cuvantului vară
váră (véri), s. f. – Anotimpul cel mai călduros al anului. – Mr. veară, megl. vęră, istr. vęrę. Lat. vēra, pl. de la vēr, tratat ca în primavera (Pușcariu 1875; REW 9213), cf. alb. verë (Philippide, II, 657). – Der. văra, vb. (a-și petrece vara; a pășuna vitele în timpul verii); vărat, s. n. (perioadă de vară; timpul în care pasc vitele vara); văratec (var. văratic), adj. (se zice mai ales despre fructele timpurii; locul unde pasc vitele vara; taxa pe pășuni); învăra, vb. refl. (a veni vara). – Cf. primăvară.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu vară
CANÍSTRĂ s. f. bidon cu închidere ermetică la transportul și păstrarea benzinei, vinului, laptelui etc. (< germ. Kanister) Vezi definitia »
POLICULTÚRĂ s.f. Sistem de exploatare a solului care constă în a obține mai multe feluri de produse de pe aceeași proprietate. [< fr. polyculture]. Vezi definitia »
LÓDBĂ, lodbe, s. f. (Reg.) Bucată lungă de lemn, despicată dintr-un trunchi de copac; scândură groasă făcută din despicătura unui trunchi, cioplită numai cu securea. [Var.: lóbdă s. f.] – Din ucr. lodva. Vezi definitia »
VÂJIETÚRĂ s. f. v. vâjâitură. Vezi definitia »
NIVÓZĂ s. f. (Livr.) A patra lună a calendarului republican francez (21 decembrie – 19 ianuarie). – Din fr. nivôse. Vezi definitia »