FÓSĂ s. f. 1. depresiune largă și puțin adâncă la suprafața unei structuri anatomice; cavitate. ♦ ~ nazală = fiecare dintre cele două jumătăți ale cavității nazale. 2. depresiune alungită și adâncă, pe fundul oceanelor; groapă abisală, depresiune mai mult sau mai puțin largă și adâncă în sol. 3. loc rezervat orchestrei în sălile de teatru muzical. 4. bazin de colectare a dejecțiilor. (< fr. fosse, it. fossa) Vezi definitia »

CHITÍNĂ s. f. substanță organică asemănătoare cu celuloza, constituent al cuticulei (2). (< fr. chitine) Vezi definitia »

SINALÉPSĂ s. f. reducere a unui diftong la o singură vocală. (< fr. synalepse) Vezi definitia »

ENTEROSTENÓZĂ s.f. (Med.) Îngustare, strâmtare a intestinului. [< fr. entérosténose]. Vezi definitia »

COAGULOGRÁMĂ s. f. test care permite diagnosticarea unei coagulopatii. (< fr. coagulogramme) Vezi definitia »