Definita cuvantului verbină
verbínă (-ne), s. f. – Vervenă, plantă. – Mr. virghină. Lat. verbena (sec. XIX). – Der. directă din lat. (Pascu, I, 98; REW 9219) este indoielnică și mai mult cea din bg. vărbina (Conev 43). Este dubletul lui vervenă, s. f., din fr. verveine.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu verbină
ciosvấrtă, ciosvấrte, s.f. 1. (înv.) a patra parte dintr-un întreg; sfert, firtă. 2. (reg.) sfert, pătrar dintr-un animal tăiat, ciric, coapsă, arm, but. 3. (reg.) lemn crăpat în patru, draniță. 4. (reg.) grămadă de crengi de vânzare; cirtă. Vezi definitia »
GINGIVÍTĂ s. f. inflamație a gingiei. (< fr. gingivite) Vezi definitia »
BIVALÉNȚĂ s.f. (Chim.) Însușire a elementelor bivalente. [< fr. bivalence]. Vezi definitia »
CONTRASĂGEÁTĂ, contrasăgeți, s. f. Deplasare pe verticală, opusă sensului de acțiune a forțelor, care se dă diferitelor porțiuni ale unui element de construcție pentru a reduce sau a anula sageata elastică ce apare din cauza încărcărilor. – Contra1 + săgeată. Vezi definitia »
AORTÍTĂ, aortite, s. f. Inflamație cronică a aortei. – Fr. aortite. Vezi definitia »