Definita cuvantului zîrnă
zîrnă (-ne), s. f. – 1. Plantă veninoasă, solan (Solanum nigrum). – 2. Lăsnicior (Solanum dulcamera). Sl. zrŭno „grăunte” (Tiktin; Conev 44; Candrea), din cauza formei fructului. Hasdeu se gîndea la un dacic *dierna (Col. lui Traian, 1873, 80) sau *prodiorna (Ist. critică, II, 1, 270), ipoteză care pare inutilă. Legătura cu mag. zolna (Cihac, II, 540) este improbabilă. – Der. zîrni, vb. refl. (a se zgîrci, a se strînge, a se ghemui) ca fructul, cf. pipernici (nu este probabilă legătura cu sl. zarinati „a închide”, sugerată de Cihac, II, 305).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu zîrnă
BARÁCĂ, barăci, s. f. Construcție provizorie de scânduri, servind ca locuință, magazie, prăvălie etc. [Var.: (reg.) barátcă s. f.] – Fr. baraque. Vezi definitia »
PLĂNTÚȚĂ, plăntuțe, s. f. Diminutiv al lui plantă1; plantă mică, tânără. – Plantă1 + suf. -uță. Vezi definitia »
jalbă2 s.f. (reg.) 1. nume de plantă – jalbă albă. 2. boală de vite; bube-dulci. Vezi definitia »
toartă, toarte s. f. braț. Vezi definitia »
AGÁTĂ s. f. v. agat. Vezi definitia »