CICLORÁMĂ s.f. Perdea, colorată de obicei în albastru, care închide laturile și fundul scenei, în spatele decorurilor. V. orizont (4) [în DN]. [< fr. cyclorama, germ. Zyklorama]. Vezi definitia »

EUGLÉNĂ, euglene, s. f. Protozoar flagelat oval-alungit, de apă dulce, care posedă cromatofori cu clorofilă (Euglena viridis). [Pr.: e-u-] – Din fr. euglène. Vezi definitia »

viteză, viteze s. f. (tox.) metamfetamină. Vezi definitia »

năvoloácă (năvoloáce), s. f. – (Mold.) Semănătură făcută fără a ara, răscolind pămîntul numai cu grebla. Rut. navolok „greblă” (Tiktin; Scriban), cf. rus. navolok „cîmp rîpos” (Cihac, II, 462). Cf. voloc. Vezi definitia »

GOLICÍCĂ, golicele, s. f. Plantă glabră cu frunzele sinuos dințate (Myagrum perfoliatum). – Gol + suf. -icică. Vezi definitia »