CUTÍNĂ s. f. substanță ceroasă, impermeabilă, care impregnează cuticula vegetalelor. (< fr. cutine) Vezi definitia »

frunte înaltă expr. (iron.) chelie. Vezi definitia »

CÂRÂIÁLĂ, cârâieli, s. f. Faptul de a (se) cârâi. 1. Sunet caracteristic, neplăcut, scurt și gutural, produs de unele păsări; cârâit¹. 2. Fig. (Fam.) Cârtire; ceartă. [Pr.: -râ-ia-] – Cârâi + suf. -eală. Vezi definitia »

VITAMINÓZĂ s.f. (Med.) Boală provocată de excesul de vitamine. [Cf. fr. vitaminose]. Vezi definitia »

SCHIMOSITÚRĂ s. f. v. schimonositură. Vezi definitia »