coțovéi, coțovéi, s.m. (reg.) cățeluș. Vezi definitia »

ORHÉI, orheie, s. n. (reg.) deal întărit, cetățuie sau curte boierească părăsită. Tăt. iorghe, Tc. orge „palat”, „castel”, „iurtă”. T. Porucic în anii ’30 ai secolului al XX-lea atestă cuvântul în Basarabia (PORUCIC Teodor – Lexiconul termenilor entropici din limba română în Basarabia, extras din Arhivele Basarabiei, 1931, nr. 1-4, Chișinău). În această nouă corelație proveniența cuvântului orhei din maghiarul warhely, neatestat de nici un dicționar maghiar, devine irelevantă. Vezi definitia »

neléi, neléiuri, s.n. (reg.) vas de lemn în formă de pâlnie cu țeavă metalică; leică. Vezi definitia »

PORTCHÉI s. n. etui de piele cu un inel de metal în care se păstrează cheile. (după fr. porte-clefs) Vezi definitia »

CETATEA RĂDESEI, peșteră în M-ții Bihor, la 1.220 m alt., săpată în calcare tithonice de apele Someșului Cald. Lungime: 260 m. Intrare impunătoare printr-un portal de 15 m înălțime. Declarată rezervație speologică în cadrul Parcului Național al M-ților Apuseni. Vezi definitia »