NĂZĂRÍ, năzăresc, vb. IV. 1. Refl.. A i se părea cuiva că vede sau că aude ceea ce nu există; a i se năluci. ♦ A-i veni cuiva deodată o idee (ciudată), o toană, un capriciu. 2. Intranz. și refl.. A se arăta vederii (pentru scurt timp); a se întrezări. ♦ Tranz. (Pop.) A vedea (nedeslușit, de departe); a zări, a observa. [Prez. ind. și: năzár] – Din sl. nazirati. Vezi definitia »

scruntărí, pers. 3 sg. scruntăréște, vb. IV refl. (reg.) a se zvânta (după ploaie). Vezi definitia »

BOMBIERI, Enrico (n. 1940), matematician italian. Lucrări importante de geometrie algebrică și de ecuații cu derivate parțiale. Medalia Fields (1974). Vezi definitia »

ȘTEMPĂRÍ, ștempăresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A sfărâma cu șteampul minereul scos din mină. – Din ștempar. Vezi definitia »

TRESĂRÍ vb. IV. intr. 1. A simți deodată o emoție puternică. ♦ A se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de visare. ♦ (Despre inimă) A-și accelera bătăile din cauza unei emoții, a zvâcni. 2. (Fig.; despre sunete) A răsuna brusc. [P.i. tresár. / după fr. tressaillir]. Vezi definitia »