CARTÓN¹, cartoane, s. n. 1. Hârtie groasă și compactă cu flexibilitate redusă. ◊ Carton gudronat (sau asfaltat) = carton impregnat cu gudron sau cu smoală. 2. Schiță inițială a unui tablou sau a diverselor lui detalii; studiu. Cartoanele lui Leonardo da Vinci. 3. Tub mic de hârtie groasă la capătul unor țigări, prin care se trage fumul. 4. Tăviță de carton¹ (1) pentru prăjituri, bomboane etc.; p. ext. conținutul ei. – Din fr. carton. Vezi definitia »

HELIÓN s. m. nucleu al atomului de heliu. (< fr. hélion) Vezi definitia »

NEUTRÓN, neutroni, s. m. (Fiz.) Particulă elementară neutră din nucleul atomului lipsită de sarcină electrică, cu masa puțin mai mare decât cea a protonului. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neutron. Vezi definitia »

TEFLÓN s.n. Material plastic obținut prin polimerizare. [< fr. téflon]. Vezi definitia »

amvón (amvoáne), s. n. – Construcție (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește evanghelia. Mr. amvun. Ngr. ἄμβων, sau sl. amŭbonŭ. Vezi definitia »