Definita cuvantului asebăgacarațanmuci
a se băga ca rața-n muci expr. (adol. vulg.) v. a se băga ca musca-n curul calului.
Sursa: Argou
Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu asebăgacarațanmuci
tricolíci s.m. (pop.) 1. om posedat, lunatic, demoniac; om prefăcut în lup sau în altă fiară; pricolici. 2. (fig.) băiat mic și obraznic. Vezi definitia »
schitáci2, -ce, adj. (reg.; despre oameni) curat, îngrijit, dichisit, gătit. Vezi definitia »
pritocí (pritocésc, pritocít), vb. – A transvaza, a deșerta. – Var. Mold. pitroci. – Mr. pitrocire. Sl. pritočiti, cuvînt citat de Miklosich, Lexicon, 685, fără sens cunoscut, dar care trebuie să-l aibă pe cel din rom., din sl. točiti „a agita”, cf. bg. pretoči, slov. pritočiti, cu același sens (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Conev 63), și bg. točam › megl. tuțǫș, țuțiri „a scoate moare de varză” (Capidan 306). Pascu, I, 62, derivă în mod greșit mr. din piatră. – Der. pritoacă, s. f. (vas pentru transportul strugurilor); pritoc, s. n. (pritocire); pritoceală, s. f. (transvazare). Vezi definitia »
chíci (-uri), s. n. – Tufiș, desiș, hățiș. Sl. kiće „crengi” (DAR). Cuvînt rar, de la care pare a deriva chichiriș, s. n. (Banat, pădure, hățiș) pe care DAR preferă să-l pună în legătură cu mag. tekerős „noduros”. Vezi definitia »
obrăcí (-c-esc, -ít), vb. – A promite căsătorie. – Var. obroci. Sl. obrąčiti (Titkin). Sec. XVI, înv., împrumut cult. Vezi definitia »