dârní, dârnésc, vb. IV (reg.) a se atinge de ... Vezi definitia »

trosni, trosnesc I. v. t. 1. a bate. 2. a fura. 3. a sparge o locuință. 4. (d. bărbați) a avea un contact sexual cu o femeie. II. v. r. a fi în stare de ebrietate, a se îmbăta. Vezi definitia »

izbucní (izbucnésc, izbucnít), vb. – 1. A se porni, brusc și cu putere. – 2. A izvorî, a țîșni. – 3. A bufni în, a pufni în. – Var. sbucni, sbugni. Bg. izbuchnuvam (DAR), care pare de origine expresivă, cf. pocni, bufni, și ngr. μπουχτίζω, rus. buchnutĭ, sb., cr. buknuti. Ultima var. pare specializată cu sensul de „a o rupe la fugă”, poate prin încrucișare cu sbughi. După Miklosich, Slaw. Elem., 16, din sl. buchnoti. – Der. postverbal izbuc, s. n. (Trans., izvor, fîntînă). Vezi definitia »

CUADRIGÉMENI adj.m.pl. v. cvadrigemeni. Vezi definitia »

ÎMBROBONÍ, pers. 3 îmbrobonește, vb. IV. Refl. (Rar) A se transforma în broboane. – Din în- + broboană. Vezi definitia »