ÉTICĂ s.f. 1. Disciplină filozofică care studiază principiile morale, originea, dezvoltarea și conținutul lor. 2. Morală. [Gen. -cii. / cf. fr. éthique, lat. ethica]. Vezi definitia »

sclidiritúră, sclidiritúri, s.f. (reg.) gaură făcută cu sclidiritorul (priboiul, dornul). Vezi definitia »

VÓGĂ s. f. interes deosebit și momentan stârnit de un personaj, de un lucru, obiect etc.; modă. ◊ faimă trecătoare. (< fr. vogue) Vezi definitia »

SURÓRĂ s. f. v. soră. Vezi definitia »

SILÍCULĂ s. f. varietate, mai scurtă, de silicvă, cu un fals perete despărțitor în interior. (< fr. silicule, lat. silicula) Vezi definitia »