FONOLÍT s.n. Rocă efuzivă folosită ca fondant în ceramică. [< fr. phonolite]. Vezi definitia »

ARHIMANDRÍT, arhimandriți, s. m. Titlu dat starețului unei mânăstiri mari sau unor călugări cu slujbă înaltă pe lângă o episcopie; persoană care are acest titlu. – Din sl. arhimandritŭ. Vezi definitia »

PLEBISCÍT s.n. Consultare prin vot a întregului popor într-o problemă deosebit de importantă. V. referendum. [Cf. fr. plébiscite, lat. plebiscitum < plebs – plebe, scitum – decizie]. Vezi definitia »

MURÍT, -Ă, muriți, -te, adj. (Rar) Mort. ♦ Fig. Uscat. – V. muri. Vezi definitia »

SECURÍT s. n. sticlă de siguranță, foarte rezistentă, care la lovire nu produce cioburi. (< germ. Sekurit) Vezi definitia »