CAMARÍLĂ s.f. Clică de curteni care influențează, din interes personal, actele unui suveran. [< sp., fr. camarilla]. Vezi definitia »

ȚÚICĂ, țuici, s. f. Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau a altor fructe. ◊ Cazan de țuică = alambic. ◊ Expr. (Pop.) Cu țuica în nas = afumat, amețit, beat. ♦ Cantitate de țuică care încape într-un pahar. – Cf. scr. cujka. Vezi definitia »

ȚĂCĂNITÚRĂ, țăcănituri, s. f. Țăcănit¹. – Țăcăni + suf. -tură. Vezi definitia »

GEODÉZICĂ s.f. Curbă care reprezintă cea mai scurtă distanță între două puncte pe o suprafață curbă. [Gen. -cii. / < fr. géodésique]. Vezi definitia »

slăvitúră s.f. (înv.) slăvire, preamărire. Vezi definitia »