JACMÁR s. n. figură alegorică de metal sau de lemn la orologiile monumentale, care bate orele. (< fr. jaquemart) Vezi definitia »

MUDEJÁR adj.n. Artă ~ = artă dezvoltată în sec. XII-XV în Spania în teritoriul aflat sub stăpânirea feudalității catolice, care se caracterizează prin motive, forme și structuri islamice pătrunse în arta medievală spaniolă (arcul în formă de potcoavă, decorul în care împletitura și motivele sunt stilizate până la arabesc, policromia exterioară a edificiilor, preferința pentru lemnul sculptat în casetoane sau pentru ceramica cu reflexe metalice etc.). [Pron. mu-de-har. / < fr., sp. mudéjar, cf. ar. mudaggin – practicant]. Vezi definitia »

UNIVERSITÁR, -Ă, universitari, -e, adj. Care aparține universității, privitor la universitate. ◊ Oraș (sau centru) universitar = oraș în care se află o universitate. ♦ (Substantivat) Persoană care face parte din corpul didactic al unei universități. – Din fr. universitaire. Vezi definitia »

VESTIBULÁR, -Ă adj. (Anat.) Al vestibulului urechii. [Cf. fr. vestibulaire]. Vezi definitia »

CRĂCIMÁR s. m. v. cârciumar. Vezi definitia »