REVEDEÁ vb. II. 1. tr., refl. A (se) vedea din nou. 2. tr. A examina din nou, a revizui (un text, o compunere). [P.i. revăd, conj. -vádă. / după fr. revoir]. Vezi definitia »

TRÉISPREZECELEA, TRÉISPREZECEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; de obicei adjectival) Care se află în numărătoare între al doisprezecelea și al paisprezecelea. – Treisprezece + le + a. Vezi definitia »

Acadea multicolora in forma de baston. Vezi definitia »

fideá s. f. – Pastă făinoasă, tăiței. Ngr. φιδές, care pare der. din gr. ὄφις, ngr. ὀφίδιον „șarpe” (Flechia, Arch. glott. it., II, 345; Cihac, II, 660; REW 3306; DAR; Gáldi 189); pentru semantism, cf. it. vermicelli. Din gr. derivă și alb. fidhi (după Meyer 100, din it.), it. fedellini (după Schiaffini, Arch. Rom., VIII, 294 și Prati 421, cf. REW 3306, de la *fillèli ‹ filo), genov. fide, sp. fideos (după Corominas, II, 515, din sp. fidear „a crește”, și acesta din arab. fâd). Vezi definitia »

curmeá (-éle), s. f. – Partea din spate a plugului. Origine incertă. Din ruus. kormá „partea dinapoi”, după Cancel 15, sau din bg. kărmá (Conev 71). Weigand, Jb, XIX, 79, oscilează între lat. *columella și der. de la cormană, cu schimbare de suf. Este posibil să fie vorba de un der. de la cormană, cu schimbare de suf. Este posibil să fie vorba de un der. de la curmei (sau *curmel), cum este cățel-cățea, dar semantismul nu este clar. Vezi definitia »