AUTOLÍZĂ s. f. dezintegrare a celulelor și țesuturilor organice sub acțiunea enzimelor proprii. (< fr. autolyse) Vezi definitia »

ZÁNCĂ, zanci, s.f. (Reg.) Unealtă de pescuit formată dintr-un pripon simplu, cu cinci până la opt cârlige. Vezi definitia »

ȘTIRBITÚRĂ, știrbituri, s. f. 1. Loc gol lăsat de căderea unuia sau a mai multor dinți; știrbenie. 2. Loc unde marginea unui obiect este ruptă, ciocnită; p. ext. ruptură, gaură. 3. Fig. Diminuare a valorii, a însemnătății etc. (cuiva sau a ceva); încălcare, nesocotire (a unei legi, a unui drept etc.). – Știrbi + suf. -tură. Vezi definitia »

CASTANIÉTĂ s.f. Instrument de acompaniament pentru dans și muzică, făcut din două bucățele de lemn sau de fildeș care se prind de degete și, prin lovire, produc un sunet sec. [< fr. castagnette, cf. sp. castañeta – castană mică]. Vezi definitia »

BIPÉNĂ s.f. Secure romană cu două tăișuri. [< lat. bipennis, cf. fr. bipenne]. Vezi definitia »