MACERATÓR, maceratoare s. n. Recipient folosit pentru macerare. – Din fr. macérateur. Vezi definitia »

MICROMOTÓR s.n. Motor electric de putere mică. [Cf. fr. micromoteur, it. micromotore]. Vezi definitia »

ACAPARATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care acaparează; acaparant. (după fr. accapareur) Vezi definitia »

BALIZÓR I. s. m. Cel care se ocupă cu montarea sau supravegherea balizelor. II. s. n. Navă pentru instalarea de balize. (< fr. baliseur) Vezi definitia »

FĂȚUITÓR, -OÁRE, fățuitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care fățuiește. 2. S. n. Rindea specială folosită pentru fățuirea sau pentru îndreptarea feței scândurilor sau a pieselor de lemn. 3. S. f. Unealtă cu care se întinde și se netezește tencuiala aruncată cu mistria pe zid; drișcă. 4. S. n. Cuțit puțin curbat, cu două mânere, care servește, în tăbăcărie, la fățuirea manuală a pieilor. [Pr.: -țu-i-] – Fățui + suf. -lor. Vezi definitia »