ahtinameá (-éle), s. f. – Capitulare, tratat al imperiului turc cu o putere creștină. Tc. ahdname, din arab. ‘ahd „contract” și per. nāma „scris” (Șeineanu, II, 3; Lokotsch 1551). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

VÂLCEÁ, vâlcele, s. f. 1. Vale îngustă și puțin adâncă, cu fundul aproape plat și cu versantele în pantă ușoară; vâlcică. 2. Pârâu mic de-a lungul unei vâlcele (1). – Lat. vallicella (= vallicula). Vezi definitia »

cíce(a) adv. (înv.) aici. Vezi definitia »

poșmógea s.m. sg. (reg.) om bătrân, lipsit de puteri, neputincios, prăpădit, hodorogit; posmoagă. Vezi definitia »

ciuleá (-éle), s. f. – (Înv.) Scul. Tc. çile (Cihac, II, 567). Sec. XIX. Vezi definitia »