ostracódă s. f., pl. ostracode Vezi definitia »

schelítă s.f. (reg.) boală care duce la o slăbire excesivă. Vezi definitia »

távă (-ắvi), s. f. – 1. Talger, tipsie, platou. – 2. Vas plat de metal pentru copt la cuptor prăjituri, mîncăruri etc. – Var. Mold. tavá, tăvá. Mr., megl. tavă. Tc. tava (Șeineanu, II, 352; Lokotsch 2751), cf. ngr. νταβᾶς, alb. tavë, bg., sb. tavá. Vezi definitia »

HEXASTÍHĂ v. hexastih¹. [DOOM 2] Vezi definitia »

SUBARMÓNICĂ s. f. (fiz.) componentă armonică a unei mărimi periodice. (după fr. sous-harmonique) Vezi definitia »