CINĂTUIÁLĂ, cinătuieli, s. f. (Reg.) Acțiunea de a cinătui. Vezi definitia »

șenilă, șenile s. f. 1. (la încălțăminte) talpă foarte groasă. 2. (prin ext.) încălțăminte cu talpă foarte groasă. Vezi definitia »

CASCHÉTĂ s. f. șapcă cu cozoroc și cu fundul rotund și larg. (< fr. casquette) Vezi definitia »

MONOMÉMBRĂ adj.f. (Gram.; despre propoziții) Formată dintr-o singură parte de propoziție principală, fără ca cealaltă să fie presupusă sau subînțeleasă. [Cf. fr. monomembre]. Vezi definitia »

IZOTÉRMĂ s. f. v. izoterm [în DN]. Vezi definitia »