HIPURÍE s.f. (Med.) Prezența anormală a acidului hipuric în urină. [Gen. -iei. / < fr. hippurie]. Vezi definitia »

COLAPSOTERAPÍE s. f. (Med.) Tratament al anumitor forme de tuberculoză prin presarea unui plămân pentru a-l pune în repaus. – Din fr. colapsothérapie. Vezi definitia »

BRONHOFONÍE s.f. Rezonanță exagerată a vocii bolnavului la ascultarea plămânilor. [Gen. -iei. / < fr. bronchophonie, cf. gr. bronchos – trahee, phone – voce]. Vezi definitia »

HEMOPTIZÍE s. f. eliminare de sânge pe gură, cauzată de o hemoragie a căilor respiratorii. (< fr. hémoptysie) Vezi definitia »

CEREBROTOMÍE s. f. disecție a creierului. (< fr. cérébrotomie) Vezi definitia »