CRANIOMETRÍE s. f. Parte a antropometriei care se ocupă cu măsurarea dimensiunilor craniului și a indicilor cranieni. [Pr.: -ni-o-] – Din fr. craniométrie. Vezi definitia »

GALVANOSTEREOTIPÍE s.f. (Poligr.) Totalitatea procedeelor de reproducere a formelor de tipar înalt prin galvanoplastie. [Pron. -re-o-. / cf. fr. galvano-stéréotypie]. Vezi definitia »

INTONÁȚIE s.f. 1. Modulația vocii în timpul vorbirii. 2. (Muz.) Manieră de a intona un sunet cu vocea sau cu un instrument. ♦ Faptul de a începe cântarea unei bucăți vocale. [Gen. -iei, var. intonațiune s.f. / cf. it. intonazione, fr. intonation]. Vezi definitia »

DIFRÁCȚIE s.f. Deviere a unei raze luminoase, a unei unde sonore etc. care străbate un orificiu îngust sau întâlnește muchia unui corp opac. [Gen. -iei, var. difracțiune s.f. / cf. fr. diffraction]. Vezi definitia »

CĂSNICÍE, căsnicii, s. f. Trai în comun al soților, viață conjugală; căsătorie. – Casnic + suf. -ie. Vezi definitia »