CONIVÉNȚĂ s. f. faptul de a tolera ceva rău sau incorect; acord tacit; complicitate. ♦ de ~ (cu...) = în complicitate, de acord (cu...). (< fr. connivence, lat. coniventia) Vezi definitia »

CAVATÍNĂ s. f. 1. arie de operă cu caracter liric, de proporții reduse. 2. mică piesă instrumentală cu caracter liric. (< it. cavatina, fr. cavatine) Vezi definitia »

a băga în aceeași oală expr. a judeca două sau mai multe persoane / chestiuni etc. după aceleași criterii. Vezi definitia »

ASÍZĂ s.f. Strat orizontal de material (cărămidă, mortar etc.) în construcția unui zid. [< fr. assise]. Vezi definitia »

BĂȘICÚȚĂ, bășicuțe, s. f. Diminutiv al lui bășică. [Var.: (reg.) beșicúță s. f.] – Bășică + suf. -uță. Vezi definitia »