grangur, granguri s. m. (peior.) 1. v. grande. 2. (intl.) polițist cu o funcție importantă. Vezi definitia »

MINOTÁUR s. m. (mit.) monstru imaginat cu corp de om și cap de taur. (< fr. minotaure, it. minotaure, germ. Minotaurus) Vezi definitia »

ȘARMEUR Mö'R/ s. m. persoană fermecătoare, care seduce printr-o atracție puternică. (< fr. charmeur) Vezi definitia »

BÓUR (lat. bubalus) s. m. 1. Specie de bovid sălbatic dispărut, socotit strămoșul vitelor mari cornute; bou sur (Bos primigenius). Ultimele exemplare au existat pînă în sec. 17 în România, Polonia și N Rusiei. 2. Vechea stemă a Moldovei, reprezentînd un cap de bour (1). 3. (Înv.) Fier (înroșit) cu care se însemnau vitele, răufăcătorii etc. Vezi definitia »

máur (máuri), s. m. – Arab, musulman din nordul Africii. Lat. Maurus (sec. XIX).- Der. mauresc, adj. (maur), din fr. mauresque. Vezi definitia »