mul (múli), s. m. – Catîr. Lat. mulus (sec. XIX), introdus în literatură de G. Murnu. – Der. mulă, s. f. (Banat, catîrcă), din sb. mula (Candrea). Vezi definitia »

a-și face veacul (undeva) expr. a petrece mult timp (într-un anumit loc). Vezi definitia »

a dospi cozonacul expr. a lenevi, a trândăvi. Vezi definitia »

PEDÍCUL, pedicule, s. n. (Anat.) Parte îngustă sau formație specială (în formă de cordon) care conține artera, vena, nervul etc. unui organ, care servește ca suport sau care leagă un organ, o parte a corpului de restul organismului etc., peduncul (1). – Din fr. pédicule, lat. pediculus. Vezi definitia »

MAJÚSCUL, -Ă, majusculi, -e, s. f., adj. (Literă sau caracter de literă) care se folosește pentru a scrie inițiala numelor proprii și ale cuvintelor cu care începe o frază, pentru a individualiza un cuvânt într-un text etc. și care diferă de celelalte prin formă și mărime; (literă) mare. – Din fr. majuscule. Vezi definitia »