SUFLÁJ, suflaje, s. n. 1. Dispozitiv montat la bordul unei nave, în scopul îmbunătățirii stablității. 2. Metodă de lucru folosită pentru corectarea deformațiilor unei linii de cale ferată. – Din fr. soufflage. Vezi definitia »

TELESCOPÁJ, telescopaje, s. n. V. telescopare. – Din fr. télescopage. Vezi definitia »

ATERIZÁJ, aterizaje, s. n. Aterizare. – Din fr. atterrissage. Vezi definitia »

ETÁJ s. n. 1. fiecare dintre părțile unei clădiri care se găsesc între planșeurile de deasupra parterului; cat. 2. nume dat unor lucruri, unor obiecte dispuse unul peste altul. ◊ (spec.) a) fiecare dintre etapele rezultate din împărțirea variației de viteză sau de presiune a fluidului într-o mașină termică; b) partea unei mașini termice în care se produce această variație; c) partea unui amplificator electric unde are loc una dintre amplificările pe care acesta le realizează; d) (poligr.) subdiviziunea orizontală a capului unei tabele. 3. succesiune de terenuri corespunzând în timp unei vârste geologice. 4. ~ de vegetație = strat de vegetație într-o biocenoză, determinat de modificarea regimului termic și hidric în funcție de altitudine. (< fr. étage) Vezi definitia »

LAVÁJ s. n. spălare. (< fr. lavage) Vezi definitia »