AMALGÁM s. n. 1. aliaj de mercur cu alt metal. ◊ amestec metalic servind pentru obturarea cavității unui dinte 2. (fig.) amestec de elemente diverse. (< fr. amalgame, lat. amalgama) Vezi definitia »

MILIGRÁM s. n. unitate de măsură pentru masă, a mia parte dintr-un gram. (< fr. milligramme) Vezi definitia »

ȚARȚÁM, țarțamuri, s. n. (Reg.) Ciucure, franj; dantelă; (la pl.) podoabe, zorzoane. [Var.: sarsám, sărsám, zarzám s. n.] – Din magh. szerszám. Vezi definitia »

ÓSRAM s. n. Aliaj de osmiu și wolfram, folosit la fabricarea filamentelor de becuri electrice cu incandescență. – Din germ. Osram. Vezi definitia »

ilám s.n. (înv.) sentință judecătorească scrisă, prin care se dădea cuiva câștig de cauză. Vezi definitia »