tapâuri s.n. pl. (reg.) acte de proprietate. Vezi definitia »

strântorí, strântorésc, vb. IV refl. (reg.; despre grâu) a ajunge la maturitate înainte de vreme; a se coace prematur; a se pripi. Vezi definitia »

POPRÍ, popresc, vb. IV. Tranz. 1. (Pop.) A împiedica, a interzice, a opri. 2. (Pop.) A reține cu forța (în timpul unei cercetări penale); a aresta. 3. (Jur.) A face o poprire. – Din sl. poprĕti. Vezi definitia »

hăltăcărí, hăltăcărésc, vb. IV (reg.) a clăti (un vas cu lichid), a clătări, a clătina; (refl.; despre lichide) a se tulbura (prin clătirea vasului). Vezi definitia »

POPISTRÍ vb. IV. v. popistra. Vezi definitia »