sau Șiva. În religia hinduistă, zeul care întruchipează forța distructivă a naturii. Face parte, alături de Brahma (forța creatoare)și Vișnu (forța conservatoare), din trinitatea hinduistă (Trimurti). Este considerat și ca zeu al literaturii, muzicii și dansului. Soția lui este zeița Kali. Vezi definitia »

BAUBÁU s. m. invar. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici. [Var.: babáu s. m. invar., babáua s. f. invar.] – Din bau (repetat). Vezi definitia »

MAU s. n. (Pop. și fam.; în legătură cu verbe ca „a avea”, „a pierde”, „a-și lua”, „a-și face”) Avânt, elan; energie, vlagă. ◊ Expr. A lua (cuiva) maul = a) a ameți; a face (pe cineva) să-și piardă cunoștința (în urma unei lovituri); b) a pune (pe cineva) în situația să nu mai poată spune nimic. – Cf. scr. mah. Vezi definitia »

AARGAU [ḁrgau], canton în N Elveției; 1,4 mii km²; 468,2 mii loc (1986). Centru ad-tiv: Aarau. Creșterea animalelor și pomicultură. Turism. Vezi definitia »

sáu conj. – Ori. Lat. sĕu. Fonetismul nu este clar. Poate s-ar putea explica pornind de la sῑve, care nu este o var. a lui sĕu, și al cărui rezultat, *seaue, l-ar fi redus pe ea › a, cf. lĕvo › iau. Cf. Meyer-Lübke, Rom. Gr., III; Cihac, I, 233; Scriban. De la sĕu cu aut, după Pușcariu 1533, Tiktin și Candrea. Vezi definitia »