HIOIDIÁN, -Ă adj. Al osului hioid. [Pron. hi-o-i-di-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. hyoïdien]. Vezi definitia »

VOLÁN s.n. I. Garnitură făcută dintr-o fâșie de țesătură ușoară sau de dantelă, adesea încrețită sau plisată, care se aplică drept podoabă pe rochii, la mâneci etc. II. (Tehn.) 1. Piesă din dispozitivul de direcție al unui autovehicul cu ajutorul căreia se poate îndrepta vehiculul în direcția voită. 2. Piesă în formă de roată cu ajutorul căreia se pun în mișcare anumite mașini, se acționează mecanisme etc. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. volant]. Vezi definitia »

CATEHISMUL LUTERAN, prima carte de cult tipărită în limba română, în 1544, la Sibiu, sub influența Reformei. Lucrarea, din care nu s-a păstrat nici un exemplar, e atestată în socotelile orașului Sibiu și într-o scrisoare particulară din 1546. Vezi definitia »

ASIRIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Asiria. ◊ (s. f.) limbă semitică vorbită în Asiria. (< fr. assyrien) Vezi definitia »

BURLAN s. n. 1. Tub cu pereți subțiri și secțiunea cilindrică sau dreptunghiulară, din fontă, tablă galvanizată, bazalt, azbociment etc., care servește la conducerea apelor de la jgheaburile acoperișului la pămînt. 2. (Ind. Extr.) B. de aeraj = tub de tablă lung de 2-4 m și cu diametrul de peste 30 cm, care face parte din conducta de aeraj a lucrărilor miniere. B. de foraj = fiecare dintre tuburile de oțel care formează coloana pentru tubarea găurilor de sondă. 3. Tub cilindric de tablă sau de olane prin care trece fumul din sobă în coș. Vezi definitia »