ECHINĂ, echine, s. f. 1. Urnă de pământ ars sau de metal în care grecii păstrau actele. 2. Mulură convexă, specifică ordinului doric, situată imediat sub abacă. – Din fr. échine, it. echino. Vezi definitia »

FUCSÍNĂ s. f. Substanță colorantă roșie, întrebuințată pentru vopsirea pieilor, a țesăturilor și, în histologie, la prepararea preparatelor microscopice. [Scris și: fuxină] – Din fr. fuchsine. Vezi definitia »

PĂSCÚȚĂ, păscuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui pască. 2. (Bot.) Bănuț. ♦ Păstiță. [Pl. și: (2) păscuți] – Pască + suf. -uță. Vezi definitia »

chíșă s.f. (reg.) motiv ascuns. Vezi definitia »

la clapsă expr. (intl.) buzunarul de sus al unei haine. Vezi definitia »